Aud voci, vad in ceata... se aud zgarieturi pe usa si pe podea si ceva sau cineva bate in geam... Eh da, cam atat imi mai aduc aminte din visul de aseara. Zuzu zicea ca sunt cam vulnerabila aseara. Hell yeah, are dreptate pentru ca asa ma simt si eu in fata atator probleme de nu mai stiu cum sa fug din calea lor. Si sigur mom o sa ma ciufuleasca bine de tot la prostiile pe care le fac, but I'm just a kid so... n-am nicio scuza pentru prostiile pe care le comit. Credinta mea a zburat ca fumul de tigara in vant, e prea tarziu sa mai repar ceva, devreme ca sa pot sa realizez ca sunt pe drumul bun si niciodata prea tarziu ca sa nu am regrete pentru un nimic.
Nu e greu sa treci peste atatea luni dar ma bucur ca am putut sa spun nu la timp, cred ca asta e tot ce conteaza.
Revenind la ale noastre oi negre, azi ma simt exceptional de adormita ca si ieri. Ma intreb cum de am putut sa dorm 11 ore in continuu fara sa simt sau sa aud ceva. Bine ca n-am murit in somn. :)) Si fiindca netul merge infernal la cablu, iar traficul de pe stick l-am facut praf, singurul lucrur care mi-a mai ramas e sa dorm..
Si totusi luni am examen la ALGAD... matematica, la care ma uit deja ca pisica in calendar. Am o teama de mor, dar ce pot sa fac... o sa incerc sa gandesc pozitiv desi nu-mi iese la ce stare jalnica am.
Sper sa aveti o zi minunata. Hai ciau!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.